Mansarda

2021 © Cronica Moldavă
Anul II, Nr. 10, Octombrie, Ediția 4
autor: Corneliu Neagu
© Toate drepturile rezervate prin lege!

Pe gânduri se aștern, disimulate,  
povești pe care le credeam uitate  
sub scoarțe prăfuite de albume  
păstrate în cotloane fără nume,  
la ultimul etaj, urcând pe scară,  
într-o mansarda rece si murdară  
unde ajung mai mult pe dibuite  
cu mintea încărcată de ispite.    

Mă-așez pe canapeaua desfundată  
și amintirile mă năpădesc deodată!...  
Văd chipurile voastre neuitate  
pe pânza timpului trecut pictate  
în vagi culori de visuri adormite  
prin amintiri care se-ntorc rănite.  
Aș vrea ca pânza timpului, pictată,  
să se destrame-n fața mea îndată,  
când muzica ce vine dinspre scară,  
dintr-o tavernă veche și murdară,  
îmi rupe gându-n cugetări nătânge  
pe corzile viorii care plânge  
cu note stranii dintr-o falsă gamă  
ce-anunță parcă-o iminentă dramă,  
cu-amante părăsite-n prag de seară  
și alungate-n frigul de afară.    

Aș încerca să le împac pe toate,  
dar plânsul lor în mine se destramă,  
și mă cuprinde dintr-odată-o teamă  
că-am să le văd la ușă adunate.  
Mă-ndrept tăcut spre mica etajeră,
deschid albumele cu scoarțe grele,  
din pagini vechi, amantele rebele,  
străine mă privesc..., din altă eră!