2021 © Cronica Moldavă
Anul II, Nr. 10, Octombrie, Ediția 9
autor: Gheorghe Țigău
© Toate drepturile rezervate prin lege!
În numărul de astăzi dorim a dezbate subiectul despre Gramatica Academiei (2005), DOOM (2005) şi necesitatea înnoirii studiului limbii române în şcoală.
Apărute în 2005, noile ediţii ale Gramaticii Academiei (GALR) şi Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM) au constituit, la vremea respectivă, evenimente editoriale, fără ca în spaţiul şcolar să producă atenţia cuvenită şi reacţiile pozitive aşteptate.
Elaborate de largi echipe de autoare-lingviste de cele mai diverse orientări şi specializări, cele două prestigioase lucrări oferă o nouă perspectivă a înţelegerii organizării limbii române, a mecanismelor de utilizare a sistemului acesteia în procesul de comunicare – orală şi scrisă – curentă.
Cele două volume ale Gramaticii Academiei (I. Cuvântul şi II. Enunţul) descriu şi interpretează un inventar de fapte lingvistice bogat, ce nu se deosebeşte prea mult de cel al Gramaticii Academiei (vol. I-II) din 1963, dar extinde interesul acordat schimbărilor generate de evoluţia limbii române din ultimele cinci decenii, de profundele schimbări socioculturale care au avut loc în această perioadă istorică, de apariţia unor fapte necunoscute până acum limbii române, precum şi de tendinţa de reaşezare a normelor care reglează vorbirea şi scrierea.
Descriptivă şi normativă, în acelaşi timp, actuala gramatică cercetează faptele şi regulile comune diferitelor limbaje şi stiluri funcţionale (solemn, oficial – administrativ, tehnico-ştiinţific, poetic, livresc, colocvial, popular, argotic, arhaic), noţiunile fiind ilustrate prin exemple selectate nu numai din textele scriitorilor, ci şi din comunicarea orală actuală (emisiuni radiofonice şi de televiziune ori conversaţia spontană), deosebire de importanţă faţă de Gramatica din 1963.
Sunt actualizate descrierea şi clasificarea claselor lexico – gramaticale (părţilor de vorbire) şi unităţilor sintactice ale propoziţei (părţilor de propoziţie), analizate prin folosirea unei terminologii academice adecvate, adesea încifrate pentru cei nepregătiţi să o folosească. Evident, sunt aduse modificări şi în clasificarea propoziţiilor subordonate.
DOOM (2005) reprezintă o ediţie integral revizuită a DOOM apărut în 1982. Asemenea GALR (2005), şi această lucrare a apărut la iniţiativa acad. Eugen Simion, preşedintele anterior al Academiei Române, fostul nostru ilustru profesor de literatură română postbelică.
Acest dicţionar este normativ, conţinând peste 60 000 de cuvinte, din care cca. 2 500 sunt noi, marcate printr-un semn distinctiv, selectate din dicţionare recente ori care circulă în mass-media şi în limba vorbită (a accesa, acquis, broker, dealer, gay, hacker, item, jacuzzi, trend etc.).
Cei interesaţi vor găsi în DOOM (2005) răspunsuri la numeroase întrebări privind pronunţarea, scrierea şi flexiunea unor cuvinte care nu figurau în Dicţionarul anterior.
Au fost operate numeroase modificări, inclusiv cele impuse de Academia Română în 1995, privind înlocuirea, în majoritatea situaţiilor, a lui î cu â în interiorul cuvintelor şi substituirea unor forme ale verbului a fi cu sunt, suntem, sunteţi.
La cca. 3 500 de cuvinte din DOOM (1982) s-au făcut intervenţii care afectează, într-o măsură sau alta, normarea sau interpretarea lor.
De interes naţional, aşteptate de un anumit public, cele două lucrări sunt necesare şcolii româneşti (profesorilor, elevilor şi studenţilor) ca apa şi aerul.
Altfel spus, şcoala zilelor noastre şi toţi cei care folosesc limba română într-un fel sau altul au mare nevoie de ele, de vreme ce limba naţională nu poate să aibă mai multe gramatici şi mai multe sisteme ortografice, de vreme ce limba română este primul semn al identităţii noastre şi instrumentul esenţial al culturii naţionale.
Cronica Moldavă 